rosiiL-am văzut recent. Era tipul din cartier cu parul plin de gel care ma intreba ironic cand dadea cu ochii de mine „cat mai costa rosiile in piata?”.

Iar eu sa va spun cat eram de toanta. Fugeam in casa de rusine si plangeam. Imi doream sa nu fi trebuit sa vand rosiile pe care le cultivam in piata, sau macar sa mergem la alta piata, sa nu ma mai cunoasca nimeni care sa poata rade de mine.

Stiti unde l-am vazut?

In fata aceleiasi usi de acum 18 ani… doar ca acum e agentie de pariuri, in loc de alimentara. Imbracat ca un adolescent intarziat, cu o bere in mana si cu parul „scoarta” de gel.

M-a intrebat de unde am masina aia misto. I-am raspuns ca au mers bine rosiile anul asta si anii trecuti. Si chiar au mers, caci de la ele mi se trag multe.

Atunci am invatat ca trebuie sa te porti frumos cu toata lumea, indiferent ce culoare, educatie, varsta are, caci daca faci bine, primesti bine.

Atunci am invatat ca banii se castiga greu, cu sudoare si trebuie sa fii dispus sa muncesti ca sa ii dobandesti. Banii primiti usor, se duc usor.

Atunci am invatat ca munca innobileaza, iti ofera abilitati pe care nu le poti dobandi altfel.

Atunci am invatat ca oricat de greu ar fi… mereu pot sa vand rosii daca altceva nu-mi iese.

Iar acum, vazandu-l pe „gelat” am invatat ca cei care muncesc inving, iar cei care carcotesc, raman 18 ani cu berea in brate in acelasi loc.

PS: Copiii mei au vandut capsuni adunate de ei din curte, vara asta!

*Sursa foto – www.yougrowgirl.com.