Până acum mai puțin de o sută de ani, cuvintele „căsătorie” și „din dragoste” nu conviețuiau în aceeași frază. Căsătoria era o instituție prin care se puneau în comun interesele a două familii. Soții plecau la drum cu așteptări romantice minime, iar asta nu era o abordare greșită după cum susțin, chiar astăzi, primele caste din India. Care au interzis căsătoria din dragoste, pentru că „aduce niște probleme de nerezolvat în comunitate”.

Cu alte cuvinte, că se numeau Ion și Maria sau Greta și Hans, în părți diferite ale continentului, când se căsătoreau după înțelegerea părinților lor, cei doi porneau în viața lor de adult, probabil la începutul vieții lor sexuale, cu gândul că vor munci, vor face copii repejor, iar pe la 40-45 de ani vor repeta ciclul și îi vor căsători. End of story. Surprizele erau mult prea rare…

Ce te faci acum însă cu căsătoria? Greta nu-l mai ia pe Hans și nici Hans pe Greta ca să își înceapă viață împreună, ci, mai degrabă, când și-au încheiat etapa de experimentat iubiri și dezamăgiri, de crescut cariera, de bifat experiențe și stabilit priorități, de călătorit în lumea largă. Prea târziu să mai facă un copil? Neah… Greta și-a congelat ovulele pentru momentul potrivit, ca să nu o grăbească ceasul biologic. Citescte in continuare aici

cuplu